Întrebări frecvente privind publicările Eurosistemului de date financiare legate de schimbările climatice
Începând din 2023, toate băncile centrale din Eurosistem publică date financiare anuale legate de schimbările climatice.
Răspunsurile la următoarele întrebări frecvente oferă informații cu privire la aceste raportări, inclusiv referitoare la domeniul lor de aplicare, la datele utilizate și la metodologia care stă la baza acestora.
Mai multe detalii despre publicările de către membrii Eurosistemului de date financiare legate de schimbările climatice sunt disponibile în comunicatul de presă și secțiunea specială de pe website-ul nostru.
Î1 De ce publică Eurosistemul date financiare legate de schimbările climatice?
Prin publicările sale de date financiare legate de schimbările climatice, Eurosistemul își propune să sporească transparența cu privire la impactul portofoliilor sale financiare asupra climei și expunerea acestora la riscurile climatice. În sens mai larg, informațiile publicate ameliorează gradul de conștientizare și înțelegere a riscurilor climatice la nivelul întregului sector financiar, promovează armonizarea practicilor de publicare prin respectarea standardelor de piață consacrate și sprijină obiectivele Uniunii Europene privind neutralitatea climatică și tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon.
Î2 La ce portofolii se referă publicările de date?
Toate băncile centrale din Eurosistem publică informații legate de schimbările climatice privind portofoliile lor care nu au legătură cu politica monetară, pe care le gestionează sub responsabilitate proprie. În plus, Eurosistemul publică, de asemenea, date privind deținerile de titluri emise de sectorul public, obligațiuni corporative și obligațiuni garantate deținute în scopul operațiunilor de politică monetară efectuate în cadrul programului de achiziționare de active (asset purchase programme – APP) și al programului de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme – PEPP). Raportul privind deținerile în cadrul APP și al PEPP include, de asemenea, o secțiune referitoare la rezervele valutare ale BCE. Domeniul de aplicare și conținutul viitoarelor publicări vor fi revizuite și îmbunătățite în timp.
Î3 De ce nu publicați informații legate de schimbările climatice pentru întregul bilanț?
Eurosistemul publică informații legate de schimbările climatice pentru activele deținute în bilanțul său, pentru care există suficiente date disponibile privind schimbările climatice. Pentru anumite active și portofolii, cum ar fi titlurile deținute în cadrul programului de achiziționare de titluri garantate cu active (asset-backed securities purchase programme – ABSPP), nu sunt încă disponibile date suficiente privind schimbările climatice. Prin urmare, aceste active sunt excluse din raportare. Eurosistemul interacționează cu organismele de standardizare și furnizorii de date privind schimbările climatice pentru a îmbunătăți, în timp, disponibilitatea și calitatea datelor privind schimbările climatice.
Î4 Ce metodologie se utilizează pentru publicările de date?
Cadrul Eurosistemului de publicare de date a fost elaborat în mod colectiv de către membrii Eurosistemului și se axează pe portofoliile care nu au legătură cu politica monetară. Cadrul ia în considerare recomandările Grupului operativ privind informațiile financiare legate de climă (Task Force on Climate-related Financial Disclosures – TCFD), ale Parteneriatului pentru elementele financiare ale contabilității carbonului (Partnership for Carbon Accounting Financials) și ale Rețelei băncilor centrale și a autorităților de supraveghere pentru ecologizarea sistemului financiar (Network for Greening the Financial System – NGFS), care oferă standarde acceptate și utilizate pe scară largă pentru raportarea cu privire la sustenabilitate. Cadrul a fost adaptat pentru a corespunde caracteristicilor portofoliilor Eurosistemului. Rapoartele oferă detalii suplimentare asupra metodologiilor aplicate.
Î5 Sunt metodologia de raportare utilizată pentru deținerile de active de politică monetară în cadrul APP și al PEPP și cea utilizată pentru portofoliile care nu au legătură cu politica monetară comparabile?
Publicarea de informații privind titlurile emise de sectorul public, obligațiunile corporative și obligațiunile garantate deținute în cadrul APP și al PEPP urmează, în mare măsură, o metodologie similară celei utilizate în cazul portofoliilor care nu au legătură cu politica monetară, conform cadrului de publicare de date al Eurosistemului. Orice diferențe metodologice reflectă natura de politică monetară a portofoliilor APP și PEPP și integrarea în curs în cadrul de politică monetară al Eurosistemului a unor considerații legate de schimbările climatice. De exemplu, informațiile privind deținerile de obligațiuni corporative din publicările de date referitoare la APP și PEPP se bazează numai pe datele privind emisiile raportate de emitenți, în timp ce raportările referitoare la portofoliile care nu au legătură cu politica monetară se pot baza și pe date estimate privind emisiile provenind de la furnizori de date privind schimbările climatice, în cazul în care nu sunt disponibile date autoraportate referitoare la emisii.
Î6 Ce date utilizați pentru efectuarea calculelor?
Eurosistemul se bazează pe date privind schimbările climatice provenite de la doi furnizori specializați: Institutional Shareholder Services (ISS) și Carbon4 Finance (C4F). Ambii furnizori au fost selectați în cadrul unui proces de achiziții publice derulat la nivelul Eurosistemului de către Deutsche Bundesbank, care a analizat calitatea și acoperirea datelor, precum și aspecte legate de raportul costuri-beneficii. Pe lângă datele furnizate de ISS și C4F, membrii Eurosistemului pot alege, de asemenea, să își completeze raportările cu date de la alți furnizori de date privind schimbările climatice, pe care le au la dispoziție în mod individual. Datele financiare sunt colectate din diverse surse interne și externe ale Eurosistemului, atât cu caracter public, cât și fără caracter public. Decalajul firesc cu care sunt publicate datele legate de schimbările climatice și datele financiare are drept rezultat o necorelare cu privire la anul de referință între cele mai recente date privind deținerile și datele istorice privind schimbările climatice și cele financiare. Pentru a corecta această neconcordanță, membrii Eurosistemului pot alege să actualizeze retroactiv indicatorii pentru deținerile anterioare în viitoarele rapoarte ale TCFD.
Î7 De ce datele privind decarbonizarea ale emitenților sunt integrate cu un decalaj semnificativ?
Datele furnizate de emitenți cu privire la emisii devin disponibile cu o întârziere de un an în cazul emitenților nesuverani și de până la doi ani în cazul emitenților suverani. Aceasta înseamnă că, pentru perioadele de raportare mai recente, nu sunt disponibile date privind emisiile care să corespundă anului de referință al deținerilor. Pentru a putea raporta, totuși, cu privire la cele mai recente dețineri din portofolii, Eurosistemul utilizează, la calcularea indicatorilor, cele mai recente date disponibile privind emisiile ale fiecărui emitent. În raportul aferent fiecărui an, indicatorii anteriori sunt actualizați retroactiv pentru a reflecta variațiile disponibilității datelor legate de schimbările climatice. Aceste variații afectează în principal perioadele de raportare recente, dar nu se limitează la acestea.
Î8 De ce utilizați intensitatea medie ponderată a emisiilor de dioxid de carbon, emisiile totale de dioxid de carbon și amprenta de carbon ca indicatori pentru raportare?
Intensitatea medie ponderată a emisiilor de dioxid de carbon (Weighted Average Carbon Intensity – WACI), emisiile totale de carbon și amprenta de carbon sunt cei trei indicatori principali utilizați în cadrul de publicare al Eurosistemului. Toți aceștia sunt recomandați de TCFD pentru deținătorii de active. Indicatorii normalizați (precum WACI și amprenta de carbon) și indicatorii absoluți (precum emisiile totale de carbon) se completează reciproc și, combinați, oferă un grad ridicat de transparență în ceea ce privește impactul climatic al portofoliilor și expunerea la riscurile legate de schimbările climatice. Aceștia beneficiază de o metodologie standardizată și sunt utilizați pe scară largă în raportările legate de schimbările climatice la nivelul întregului sector financiar. Membrii Eurosistemului pot alege să raporteze și alți indicatori pentru a spori și mai mult transparența.
Î9 De ce publicați ținte?
Țintele reprezintă o parte integrantă a recomandărilor TCFD din categoria „Indicatori și ținte” și sunt o componentă importantă a publicărilor de date financiare legate de schimbările climatice. Țintele contribuie la reducerea expunerii unui portofoliu la riscurile legate de schimbările climatice și la gestionarea oportunităților legate de schimbările climatice și a impactului climatic al deținerilor de active. Toți membrii Eurosistemului depun eforturi pentru a asigura că portofoliile care nu au legătură cu politica monetară aflate în administrarea lor și deținerile lor de obligațiuni corporative în cadrul APP și al PEPP se află pe o traiectorie care sprijină obiectivele Acordului de la Paris, precum și obiectivele UE privind neutralitatea climatică. În cazul anumitor portofolii, țintele pe termen lung sunt completate de ținte intermediare pentru a defini o traiectorie clară de reducere a emisiilor generate de portofolii. În acest context, trebuie menționat că fiecare membru al Eurosistemului rămâne exclusiv responsabil de toate aspectele legate de administrarea portofoliilor sale care nu au legătură cu politica monetară. Aceasta include pregătirea publicărilor de date financiare legate de schimbările climatice și definirea țintelor.
Î10 De ce nu publicați ținte pentru toate portofoliile?
Stabilirea unor ținte credibile de reducere, în timp, a emisiilor generate de portofolii necesită flexibilitate în ceea ce privește luarea de măsuri în cazul în care reducerea efectivă a emisiilor generate de un portofoliu deviază de la traiectoria dorită. Cu toate acestea, este posibil ca restricțiile legate de portofoliu și de categoriile de active să nu prevadă această flexibilitate. Restricțiile asociate portofoliilor se pot referi, de exemplu, la considerente de politică monetară sau la un stil investițional pasiv (inclusiv portofolii deținute până la scadență). Restricțiile legate de categoriile de active se pot aplica, de exemplu, investițiilor în obligațiuni guvernamentale ca urmare a semnării de către emitenți a Acordului de la Paris și a lipsei unui cadru credibil de reducere a emisiilor.
Î11 Când veți stabili ținte intermediare pentru portofoliile aferente sectorului corporativ și de ce nu le veți publica? Vă veți ajusta portofoliul pentru a îndeplini țintele?
În urma angajamentului său din 2023 de a lua în considerare ținte intermediare, Consiliul guvernatorilor a decis în 2024 că vor fi stabilite ținte intermediare de reducere a emisiilor pentru portofoliile aferente sectorului corporativ din cadrul APP și al PEPP. Aceste ținte intermediare vor avea în vedere, ca orientări, cerințele din Regulamentul UE privind indicii de referință și din regulamentul delegat însoțitor al Comisiei. Fără a aduce atingere mandatului său privind stabilitatea prețurilor, Eurosistemul va elabora cu atenție un cadru care să acopere toate elementele relevante pentru definirea unor ținte intermediare credibile de reducere a emisiilor, în sprijinul obiectivelor Acordului de la Paris și al obiectivelor UE privind neutralitatea climatică. În această etapă, țintele intermediare respective vor fi utilizate pe plan intern pentru a monitoriza traiectoria de reducere a emisiilor generate de portofoliile aferente sectorului corporativ. În cazul în care se identifică abateri de la traiectoria dorită, măsurile de remediere vor fi evaluate, în cadrul mandatului nostru, de la caz la caz.
BCE a anunțat că va lua în considerare stabilirea unor ținte intermediare în raportul inaugural „Climate-related financial disclosures of the Eurosystem’s corporate sector holdings for monetary policy purposes”, publicat în luna martie 2023. Decizia de a atinge aceste ținte intermediare evidențiază angajamentul Eurosistemului de a diminua treptat, în timp, emisiile asociate portofoliilor aferente sectorului corporativ, în vederea reducerii expunerii portofoliilor la riscurile de tranziție climatică și a amprentei de mediu a acestora. Utilizarea țintelor intermediare în scopul monitorizării interne oferă Eurosistemului posibilitatea de a dobândi experiență suplimentară în acest domeniu, continuând totodată să perfecționeze cadrul de stabilire a țintelor pentru a reflecta evoluțiile în curs ale metodologiilor și abordărilor relevante pentru băncile centrale.
Î12 Veți elabora în continuare ținte intermediare și cantitative?
TCFD recomandă furnizarea de ținte cuantificate și măsurabile pentru portofoliile care nu au legătură cu politica monetară, acolo unde este posibil, inclusiv ținte intermediare. În această etapă, membrii Eurosistemului pot alege să se bazeze pe o țintă calitativă pe termen lung, având în vedere obiectivele și constrângerile specifice portofoliilor Eurosistemului, dezvoltarea în continuare a cadrelor de investiții nete cu emisii nete zero pentru băncile centrale, experiența lor recentă, dar în creștere cu surse de date recent achiziționate și evoluția rapidă a științelor climatice. Membrii Eurosistemului vor revizui periodic practicile de publicare a informațiilor și pot alege să adauge ținte intermediare și cantitative, după caz. În cazul unor portofolii ale Eurosistemului care nu au legătură cu politica monetară, au fost adăugate deja ținte intermediare pentru completarea țintelor pe termen lung. Dacă sunt disponibile, aceste ținte intermediare sunt prezentate detaliat în secțiunea „Indicatori și ținte” din raportul TCFD respectiv.
Î13 Care sunt obiectivele Acordului de la Paris și obiectivele UE privind neutralitatea climatică?
Acordul de la Paris stabilește un cadru general pentru limitarea încălzirii globale la un nivel net inferior valorii de 2°C și, de preferință, la 1,5°C, comparativ cu nivelurile preindustriale. În concordanță cu angajamentul său față de obiectivele Acordului de la Paris, UE își propune să fie neutră din punct de vedere climatic până în 2050. În acest scop, UE a adoptat Legea europeană a climei, care stabilește o țintă obligatorie din punct de vedere juridic de zero emisii nete de gaze cu efect de seră până în 2050 pentru UE în ansamblu. De asemenea, legea stabilește ținta intermediară de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Ne străduim să asigurăm că portofoliile noastre care nu au legătură cu politica monetară și deținerile de obligațiuni corporative se află pe o traiectorie care sprijină obiectivele Acordului de la Paris și obiectivele UE privind neutralitatea climatică și vom monitoriza periodic progresele pe care le înregistrăm în direcția îndeplinirii obiectivelor noastre climatice.
Î14 Cum măsurați progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivelor climatice?
Progresele noastre în direcția atingerii obiectivelor climatice sunt măsurate prin evoluția unor indicatori specifici de-a lungul timpului. Indicatorul pe care îl analizăm în evaluare depinde de portofoliul, categoria de active și obiectivul climatic avute în vedere. De exemplu, progresele înregistrate în ceea ce privește reducerea emisiilor asociate unui portofoliu ar fi, de regulă, evaluate pe baza unor indicatori precum WACI sau amprenta de carbon a portofoliului, în timp ce progresele obținute în finanțarea tranziției către emisii nete zero ar fi evaluate pe baza ponderii obligațiunilor ecologice în cadrul portofoliului.
Î15 Veți continua să publicați informații periodice?
Eurosistemul se angajează să publice anual aceste informații și va evalua periodic toate elementele cadrului său de publicare pentru a îmbunătăți în continuare calitatea raportărilor și pentru a asigura că acestea sunt adecvate scopului. Printre elementele care vor face obiectul unei evaluări periodice se numără domeniul de aplicare a emisiilor raportate, portofoliile incluse în raportare, indicatorii și țintele raportate, precum și calitatea și disponibilitatea datelor.
Î16 De ce efectuează Eurosistemul o testare la stres din perspectiva schimbărilor climatice a bilanțului său? Vor fi publicate rezultatele?
În 2022, Eurosistemul a efectuat o testare la stres din perspectiva schimbărilor climatice a unor părți ale bilanțului său, cu scopul de a analiza impactul schimbărilor climatice asupra profilului său de risc, în conformitate cu practica recomandată și astfel cum s-a prezentat detaliat în foaia sa de parcurs privind schimbările climatice. O astfel de testare la stres acoperă diverse expuneri financiare, inclusiv împrumuturi colateralizate, dețineri de obligațiuni corporative, obligațiuni garantate și titluri garantate cu active.
Testarea la stres privind schimbările climatice este în conformitate cu recomandarea TCFD potrivit căreia organizațiile ar trebui să își descrie reziliența la diferite scenarii climatice pentru a evalua posibilele implicații ale acestora. În plus, în Ghidul privind publicarea informațiilor legate de schimbările climatice pentru băncile centrale, NGFS încurajează băncile centrale să publice impactul direct și indirect al riscurilor legate de schimbările climatice pe baza unor metodologii cantitative precum analiza scenariilor, testarea la stres și testarea la stres în sens invers (reverse stress testing).
Eurosistemul a publicat rezultatele principale ale testării sale la stres privind schimbările climatice sub forma unei sinteze agregate și calitative a rezultatelor, date fiind lacunele încă existente la nivelul datelor și limitările metodologice. Exercițiul va fi repetat în 2024 și se așteaptă ca rezultatele să fie publicate în 2025.