15.11.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 385/3

1.1.

Astfel cum a menționat BCE anterior în ceea ce privește colegiile, în cazul în care băncile centrale din Eurosistem, care împreună constituie „banca centrală de emisiune” pentru euro, sunt reprezentate în colegiu de BCE sau de o BCN, iar supravegherea prudențială a instituțiilor de credit care sunt membri compensatori semnificativi ai CPC este efectuată de BCE, ar trebui atașate voturi separate acestor două funcții. Cu aceeași ocazie, BCE a subliniat, de asemenea, că aceste două funcții sunt distincte, astfel cum se reflectă în separarea juridică și operațională dintre rolul de politică monetară și cel de supraveghere prudențială al BCE (6). Astfel, BCE apreciază în mod deosebit faptul că regulamentul propus abordează acest aspect, asigurându-se că sunt atașate voturi separate acestor două funcții.

1.2.

Prin urmare, BCE apreciază dispozițiile din regulamentul propus care modifică dispozițiile relevante din Regulamentul (UE) nr. 648/2012. În primul rând, articolul 18 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 se modifică pentru a stabili că, printre alții, un colegiu va include: (a) membrii permanenți ai sesiunii executive pentru CPC; (b) autoritățile competente responsabile de supravegherea membrilor compensatori ai CPC stabiliți în cele trei state membre cu cele mai mari contribuții la fondul de garantare al CPC, precum și, atunci când este relevant, BCE, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului (7); și (c) băncile centrale de emisiune ale celor mai relevante monede din Uniune ale instrumentelor financiare compensate. În al doilea rând, articolul 19 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 se modifică pentru a preciza că, dacă BCE este membră a colegiului în conformitate cu diversele litere ale articolului 18 alineatul (2) din același regulament, aceasta va avea maxim două voturi în colegiile cu cel mult 12 membri și maxim trei voturi în colegiile care au mai mult de 12 membri (8).

2.1.

Potrivit regulamentului propus, autoritățile competente trebuie să transmită proiectele de decizii privind CPC din Uniune către băncile centrale de emisiune relevante înainte de adoptarea oricăror decizii privind autorizarea și retragerea autorizației, extinderea serviciilor și cerințele prudențiale pentru controlul riscului de lichiditate, cerințele de garantare, decontare și aprobarea acordurilor de interoperabilitate (9). Autoritățile competente trebuie să obțină acordul băncii centrale de emisiune în ceea ce privește orice aspect al respectivelor decizii legat de realizarea sarcinilor lor de politică monetară. Dacă banca centrală de emisiune propune modificări, autoritatea competentă poate adopta respectiva decizie doar astfel cum a fost modificată; și, dacă banca centrală de emisiune formulează obiecții cu privire la un proiect de decizie, autoritatea competentă nu poate adopta decizia respectivă. De asemenea, regulamentul propus impune, în ceea ce privește CPC recunoscute de nivel 2 din țări terțe, ca Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) să transmită proiectele de decizii către banca centrală de emisiune înainte de adoptarea oricăror decizii referitoare la controlul riscului de lichiditate, cerințele de garantare, decontare, aprobarea acordurilor de interoperabilitate și cerințele de marjă (10). De asemenea, ESMA trebuie să obțină acordul băncii centrale de emisiune în ceea ce privește orice aspect al respectivelor decizii legat de realizarea sarcinilor lor de politică monetară. Dacă banca centrală de emisiune propune modificări, ESMA poate adopta respectiva decizie doar astfel cum a fost modificată; și, dacă banca centrală de emisiune formulează obiecții cu privire la un proiect de decizie, ESMA nu poate adopta decizia respectivă. BCE apreciază în mod deosebit rolul prevăzut pentru băncile centrale de emisiune în temeiul regulamentului propus, care va permite membrilor SEBC să aibă o implicare semnificativă și eficace în procesul decizional referitor la aspecte cu relevanță directă pentru îndeplinirea misiunilor fundamentale ale SEBC în temeiul tratatelor, precum și atingerea obiectivului său principal de menținere a stabilității prețurilor. BCE are o serie de observații în această privință.

2.2.

În primul rând, atunci când regulamentul propus clarifică faptul că acordul băncii centrale de emisiune trebuie obținut „în ceea ce privește orice aspect al respectivelor decizii legat de realizarea sarcinilor lor de politică monetară”, ar trebui subliniat că această formulare urmărește să clarifice contextul de politică monetară în care banca centrală de emisiune își îndeplinește rolul, precum și scopul urmărit de acest rol. Același lucru este valabil în ceea ce privește referința la conformitatea CPC de nivel 2 din țări terțe cu orice cerințe ale băncii centrale de emisiune „în îndeplinirea sarcinilor lor de politică monetară” (11). Această formulare ar trebui coroborată cu considerentul 7 din regulamentul propus. Ar trebui subliniat că această formulare nu urmărește să acorde o marjă de apreciere autorităților competente sau ESMA pentru a stabili dacă trebuie solicitat sau nu acordul băncii centrale de emisiune asupra anumitor proiecte de decizii, nici nu urmărește să acorde o marjă de apreciere în ceea ce privește măsura în care se dă curs modificărilor propuse sau obiecțiilor băncii centrale de emisiune cu privire la proiectul de decizie. În această privință, ar trebui menționat că Eurosistemul dispune de o largă marjă de apreciere pentru a defini și pune în aplicare politica monetară. Acest lucru a fost recunoscut de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (12) și este imperativ să se asigure independența BCE și a BCN, în conformitate cu articolul 130 din tratat. În interesul clarității și securității juridice, în regulamentul propus ar trebui adăugat un nou considerent, pentru a reflecta acest aspect.

2.3.

În al doilea rând, în ceea ce privește proiectele de decizii care ar trebui să facă obiectul acordului băncii centrale de emisiune, BCE consideră că regulamentul propus ar trebui să asigure implicarea băncii centrale de emisiune cu privire la anumite aspecte cheie suplimentare referitoare la gestionarea riscurilor CPC. BCE consideră că, în raport atât cu CPC din Uniune, cât și în raport cu CPC din țări terțe, acordul băncii centrale de emisiune ar trebui să fie necesar și în ceea ce privește proiectele de decizii luate cu privire la cerințele de marjă ale CPC (articolul 41. Acest lucru este important pentru banca centrală de emisiune din cauza legăturilor cruciale dintre gestionarea riscului de lichiditate, care se află în centrul preocupărilor băncii centrale de emisiune, și procesele legate de marjă aplicate de o CPC. De exemplu, mecanismele referitoare la colectarea intra-day a marjei au un efect semnificativ asupra capacității CPC de a obține resurse pentru a-și acoperi nevoile de lichiditate atunci când acestea ajung la scadență. Procesele și procedurile legate de marjă, inclusiv regulile referitoare la ajustarea nivelurilor marjelor în perioade caracterizate de tensiuni pe piață, pot avea, de asemenea, implicații semnificative în ceea ce privește caracterul prociclic: în cazul în care sunt gestionate în mod necorespunzător, acestea pot crea presiuni grave în materie de lichiditate asupra membrilor compensatori, putând afecta capacitatea băncii centrale de emisiune de a-și pune în aplicare obiectivele de politică monetară.

În plus, regulamentul propus ar trebui să prevadă că acordul băncii centrale de emisiune este necesar în ceea ce privește deciziile referitoare la examinarea modelelor, simulările de criză și testările ex-post pentru validarea modelelor și parametrilor adoptați de CPC pentru calcularea cerințelor de marjă, a contribuțiilor la fondul de garantare, a cerințelor în materie de garanții și a altor mecanisme de control al riscului în temeiul articolului 49 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012. Acest lucru este important pentru banca centrală de emisiune, deoarece deciziile în temeiul articolului 49 pot avea consecințe directe pentru conformitatea CPC cu cerințele procedurale și de fond în temeiul Regulamentului (UE) nr. 648/2012 în legătură cu care banca centrală de emisiune trebuie în orice caz să-și dea acordul. De exemplu, o modificare a metodologiei CPC pentru simulările de criză privind caracterul adecvat al cerințelor sale în materie de garanții ar avea un impact direct asupra respectării de către CPC a obligațiilor sale în materie de garanții în temeiul articolului 46 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012.

În documentul tehnic de lucru separat care însoțește prezentul aviz, BCE a inclus propuneri de redactare specifice cu privire la tipurile de decizii pentru care ar trebui solicitat acordul băncii centrale de emisiune.

2.4.

În al treilea rând, BCE observă că autoritățile competente dispun de o anumită marjă de apreciere cu privire la modificările propuse de o CPC care ar trebui să facă obiectul deciziilor în temeiul articolului 15 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, în ceea ce privește extinderea activităților și a serviciilor care nu sunt acoperite de autorizația inițială sau deciziile în temeiul articolului 49 referitoare la examinarea modelelor, simulări de criză și testări ex-post. În cazul în care autoritatea competentă consideră că modificările propuse de CPC nu includ extinderea activității la „servicii sau activități suplimentare” sau că nu există „modificări semnificative” ale modelelor și parametrilor, aceste modificări nu fac obiectul deciziilor în temeiul articolelor 15 și, respectiv, 49. Pentru a construi o cultură comună de supraveghere în Uniune și pentru a asigura practici consecvente în materie de supraveghere, ESMA a publicat recent un aviz (13) privind indicatorii comuni pentru produsele și serviciile suplimentare în temeiul articolului 15 și pentru modificări semnificative în temeiul articolului 49. BCE consideră că respectarea criteriilor stabilite în avizul ESMA va fi esențială pentru a se asigura că este solicitat acordul băncilor centrale de emisiune relevante în toate cazurile în care este necesar un asemenea acord. Astfel, BCE propune ca orientările oferite de ESMA cu privire la interpretarea acestor articole să devină obligatorii. În acest sens, ESMA ar trebui să le elaboreze sub formă de standarde tehnice de reglementare, pe care apoi Comisia le-ar adopta sub forma unui act delegat. În acest scop, BCE a inclus propuneri de redactare specifice în documentul tehnic de lucru separat care însoțește prezentul aviz.

3.1.

Regulamentul propus modifică articolul 21 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 pentru a prevedea că autoritățile competente, în cooperare cu ESMA, vor examina acordurile, strategiile, procesele și mecanismele puse în aplicare de CPC pentru a respecta Regulamentul (UE) nr. 648/2012 și vor evalua riscurile la care CPC sunt sau ar putea fi expuse. De asemenea, articolul 21 modificat prevede că CPC vor face obiectul unor inspecții la fața locului la care personalul ESMA va fi invitat să participe. În plus, autoritatea competentă este obligată să transmită ESMA toate informațiile primite de la CPC și să ceară CPC relevante eventualele informații solicitate de ESMA pe care autoritatea competentă nu le deține.

3.2.

Procesul de examinare și evaluare, astfel cum este modificat de regulamentul propus, va avea scopul principal de a asigura că CPC respectă în mod permanent Regulamentul (UE) nr. 648/2012. În opinia BCE consultarea băncii centrale de emisiune în procesul de examinare și evaluare, atunci când este considerată necesară de către autoritatea competentă pentru a se asigura că banca centrală de emisiune își poate îndeplini rolul în temeiul regulamentului propus, ar fi un corolar important al cerințelor de la articolul 21a alineatul (2). Capacitatea de a contribui la examinarea desfășurată de autoritățile competente, în cooperare cu ESMA, ar permite băncii centrale de emisiune să asigure că CPC nu generează riscuri pentru îndeplinirea misiunilor fundamentale ale Eurosistemului în temeiul tratatelor sau pentru atingerea obiectivului principal de menținere a stabilității prețurilor.

3.3.

În documentul tehnic de lucru separat care însoțește prezentul aviz, BCE a inclus propuneri de redactare specifice cu privire la consultarea băncii centrale de emisiune în procesul de examinare și evaluare în temeiul articolului 21.

4.1.

Este util să se reamintească faptul că proiectele de acte delegate și proiectele de acte de punere în aplicare elaborate de Comisie reprezintă „act al Uniunii propus” în sensul articolului 127 alineatul (4) din tratat și, respectiv, „proiect de act al Uniunii” în sensul articolului 282 alineatul (5) din tratat. Atât actele delegate, cât și actele de punere în aplicare constituie acte juridice ale Uniunii. BCE ar trebui să fie consultată în timp util cu privire la orice proiect de act al Uniunii, inclusiv cu privire la proiectele de acte delegate și proiectele de acte de punere în aplicare care intră în sfera sa de competență. Obligația de a consulta BCE a fost clarificată de Curtea Europeană de Justiție în cazul Comisia/BCE (14) cu trimitere la funcțiile și experiența BCE. Având în vedere faptul că infrastructurile sigure și eficiente ale pieței financiare și, în special, sistemele de compensare pentru instrumente financiare sunt esențiale pentru îndeplinirea misiunilor fundamentale ale SEBC prevăzute la articolul 127 alineatul (2) din tratat și pentru îndeplinirea obiectivului său principal de menținere a stabilității prețurilor prevăzut la articolul 127 alineatul (1) din tratat, BCE ar trebui să fie consultată în mod corespunzător cu privire la actele delegate și actele de punere în aplicare adoptate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 648/2012. Deși obligația de a consulta BCE derivă direct din tratat, pentru asigurarea clarității, ar trebui ca această cerință să se reflecte și în cadrul unui considerent al regulamentului propus. Având în vedere importanța actelor delegate și a actelor de punere în aplicare ca parte a elaborării legislației privind serviciile financiare din Uniune, BCE își va exercita rolul său consultativ în ceea ce privește chestiunile ce intră în competența BCE, acordând deplină importanță termenelor-limită stabilite pentru adoptarea acestor acte și necesității de a asigura o adoptare facilă a legislației de punere în aplicare (15).

4.2.

În plus, în ceea ce privește o serie de elemente ale regulamentului propus, s-ar putea dovedi deosebit de utilă și ar trebui să fie în mod specific asigurată nu doar consultarea BCE, ci și implicarea într-o etapă timpurie a membrilor relevanți ai SEBC în elaborarea proiectelor de standarde tehnice de reglementare și a proiectelor de standarde tehnice de punere în aplicare, precum și a proiectelor de acte delegate și a proiectelor de acte de punere în aplicare.

4.3.

În primul rând, mai multe dispoziții din regulamentul propus se referă la rolul băncii centrale de emisiune. După cum s-a menționat la punctul 2, acestea includ situațiile în care acordul băncii centrale de emisiune este necesar pentru anumite decizii luate de autoritățile competente sau de ESMA. Mai mult, se face trimitere la situațiile în care banca centrală de emisiune trebuie să ofere ESMA o confirmare scrisă a respectării de către o CPC de nivel 2 dintr-o țară terță a oricăror cerințe impuse de acea bancă centrală de emisiune (16), precum și la situațiile în care ESMA concluzionează, în acord cu banca centrală de emisiune relevantă, că o CPC este de „importanță sistemică considerabilă” (17). Pentru a stabili ce bancă centrală de emisiune ar trebui să participe, regulamentul propus conține referințe încrucișate la articolul 18 alineatul (2) litera (h) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, potrivit căruia colegiul va fi alcătuit din „băncile centrale care emit monedele din Uniune cele mai relevante pentru instrumentele financiare compensate”. Comisia este împuternicită să adopte un act delegat, pe baza proiectelor de standarde tehnice de reglementare elaborate de ESMA, precizând condițiile în care monedele Uniunii menționate la articolul 18 alineatul (2) litera (h) sunt considerate cele mai relevante. În consecință, în 2013 aceasta a adoptat Regulamentul delegat (UE) nr. 876/2013 al Comisiei (18), care acum ar putea necesita să fie revizuit și actualizat, pentru a asigura implicarea corespunzătoare a băncilor centrale de emisiune ale monedelor statelor membre din afara zonei euro, luând în considerare influența pe care perturbările funcționării CPC o pot avea asupra acestor monede. Elaborarea de către ESMA a proiectelor de standarde tehnice de reglementare în acest scop ar trebui să fie realizată în strânsă cooperare cu membrii relevanți ai SEBC. În plus, actul delegat ar trebui adoptat numai după consultarea oficială a BCE. De asemenea, în interesul securității juridice, BCE sugerează să fie introdusă o referință încrucișată la articolul 18 alineatul (2) litera (h) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 și în dispozițiile regulamentului propus care fac trimitere numai la „banca centrală de emisiune relevantă”.

4.4.

În al doilea rând, regulamentul propus introduce un nou articol 25 alineatul (2a), care prevede că ESMA va stabili dacă o CPC dintr-o țară terță este sau este probabil să devină importantă din punct de vedere sistemic pentru stabilitatea financiară a Uniunii sau a unuia ori mai multor state membre, denumită „CPC de nivel 2”. Acesta stabilește criteriile pe care ESMA trebuie să le ia în considerare atunci când face această determinare și prevede adoptarea de către Comisie a unui act delegat pentru detalierea suplimentară a acestor criterii. Pentru a asigura implicarea corespunzătoare a băncilor centrale de emisiune în elaborarea criteriilor relevante, elaborarea acestui act delegat de către Comisie ar trebui realizată în strânsă cooperare cu membrii relevanți ai SEBC.