CONFERINȚĂ DE PRESĂ

Christine Lagarde, președinta BCE,
Luis de Guindos, vicepreședintele BCE

Frankfurt pe Main, 5 iunie 2025

Bună ziua, împreună cu domnul vicepreședinte, vă urez bun venit la conferința noastră de presă!

Consiliul guvernatorilor a decis astăzi să reducă cu 25 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE. Mai exact, decizia de a diminua rata dobânzii la facilitatea de depozit, respectiv rata dobânzii prin intermediul căreia influențăm orientarea politicii monetare, se bazează pe evaluarea noastră actualizată cu privire la perspectivele inflației, la dinamica inflației de bază și la robustețea transmisiei politicii monetare.

Inflația se situează, în prezent, în jurul țintei noastre de 2% pe termen mediu. În scenariul de bază al noilor proiecții macroeconomice ale experților Eurosistemului, inflația totală ar trebui să se plaseze, în medie, la 2,0% în 2025, la 1,6% în 2026 și la 2,0% în 2027. Revizuirile în sens descendent față de proiecțiile din luna martie, cu 0,3 puncte procentuale atât pentru 2025, cât și pentru 2026, reflectă în principal nivelul mai scăzut al ipotezelor privind prețurile produselor energetice și aprecierea euro. Experții estimează că inflația exclusiv produse energetice și alimente se va situa, în medie, la 2,4% în 2025 și la 1,9% în 2026 și 2027, valori, în linii mari, nemodificate din luna martie.

Potrivit experților, ritmul mediu anual de creștere a PIB real va fi de 0,9% în 2025, de 1,1% în 2026 și de 1,3% în 2027. Proiecția nerevizuită privind creșterea economică pentru 2025 reflectă rezultatele peste așteptări din trimestrul I, combinate cu perspectivele mai modeste pentru restul anului. Deși se anticipează că incertitudinile asociate politicilor comerciale vor afecta investițiile corporative și exporturile, mai ales pe termen scurt, majorarea investițiilor publice în apărare și infrastructură va sprijini tot mai mult expansiunea economică pe termen mediu. Creșterea veniturilor reale și o piață robustă a forței de muncă vor permite gospodăriilor populației să cheltuiască mai mult. Alături de condițiile de finanțare mai favorabile, această evoluție ar trebui să sporească reziliența economiei la șocurile globale.

În contextul incertitudinilor ridicate, experții au evaluat, de asemenea, în cadrul unor scenarii ilustrative alternative unele dintre mecanismele prin care diferite politici comerciale ar putea afecta creșterea economică și inflația. Aceste scenarii vor fi publicate împreună cu proiecțiile experților pe website-ul nostru. În cadrul acestei analize a scenariilor, escaladarea în continuare a tensiunilor comerciale în lunile următoare ar determina plasarea creșterii economice și a inflației sub nivelurile din proiecțiile de bază. În schimb, dacă tensiunile comerciale ar fi soluționate în mod favorabil, creșterea economică și, într-o mai mică măsură, inflației s-ar situa la niveluri superioare celor din proiecțiile de bază.

Majoritatea măsurilor inflației de bază sugerează plasarea de o manieră susținută a inflației în jurul țintei noastre de 2% pe termen mediu. Dinamica salarială se situează încă la niveluri ridicate, dar consemnează în continuare o moderare evidentă, iar profiturile amortizează parțial impactul acesteia asupra inflației. Temerile ca incertitudinile sporite și răspunsul volatil al piețelor la tensiunile comerciale din aprilie să aibă un impact restrictiv asupra condițiilor de finanțare s-au diminuat.

Suntem hotărâți să asigurăm stabilizarea de o manieră susținută a inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu. Mai ales în condițiile actuale marcate de incertitudini deosebit de ridicate, vom urma o abordare bazată pe date și de la o ședință la alta pentru a determina orientarea adecvată a politicii monetare. Deciziile noastre privind ratele dobânzilor se vor baza pe evaluarea noastră cu privire la perspectivele inflației în funcție de noile date economice și financiare, la dinamica inflației de bază și la robustețea transmisiei politicii monetare. Nu ne asumăm vreun angajament prealabil cu privire la o anumită traiectorie a ratelor dobânzilor.

Deciziile adoptate astăzi sunt prezentate într-un comunicat de presă disponibil pe website-ul nostru.

Voi aborda acum mai detaliat modul în care anticipăm evoluția economiei și a inflației, iar ulterior voi explica evaluarea noastră în ceea ce privește condițiile financiare și monetare.

Activitatea economică

Potrivit estimării preliminare a Eurostat, economia a consemnat o creștere de 0,3% în trimestrul I 2025. Șomajul, situat la 6,2% în aprilie, înregistrează cel mai scăzut nivel de la lansarea euro, iar ocuparea forței de muncă s-a majorat cu 0,3% în primul trimestru al anului, potrivit aceleiași estimări.

În concordanță cu proiecțiile experților, datele din sondaje indică, în ansamblu, o relativă deteriorare a perspectivelor pe termen scurt. Deși activitatea în industria prelucrătoare s-a consolidat, parțial pe seama devansării schimburilor comerciale în anticiparea tarifelor mai ridicate, sectorul serviciilor, orientat mai mult către piața internă, consemnează o încetinire. Se anticipează că majorarea tarifelor și aprecierea euro vor îngreuna activitatea de export a firmelor. Potrivit estimărilor, incertitudinile ridicate vor afecta investițiile.

În același timp, mai mulți factori mențin reziliența economiei și ar trebui să sprijine creșterea economică pe termen mediu. Robustețea pieței forței de muncă, creșterea veniturilor reale, soliditatea bilanțurilor în sectorul privat și relaxarea condițiilor de finanțare, parțial ca urmare a reducerilor noastre anterioare ale ratelor dobânzilor, ar trebui să permită consumatorilor și firmelor să facă față repercusiunilor unui context global volatil. Măsurile anunțate recent în vederea accelerării investițiilor în domeniul apărării și în infrastructură ar trebui să stimuleze, de asemenea, creșterea economică.

În contextul geopolitic actual, este chiar mai urgent ca politicile fiscale și structurale să conducă la îmbunătățirea productivității, competitivității și rezilienței economiei zonei euro. Inițiativa „Busola pentru competitivitate” a Comisiei Europene oferă o foaie de parcurs cu măsuri concrete, iar propunerile pe care le conține, inclusiv cu privire la simplificare, ar trebui adoptate rapid. Printre acestea se numără finalizarea, pe baza unui calendar clar și ambițios, a uniunii economiilor și investițiilor. Este, de asemenea, important să se instituie rapid cadrul legislativ necesar pentru a crea premisele posibilei introduceri a unei monede euro digitale. Autoritățile guvernamentale ar trebui să asigure sustenabilitatea finanțelor publice, în concordanță cu cadrul de guvernanță economică al UE, acordând totodată prioritate atât reformelor structurale esențiale destinate stimulării creșterii economice, cât și investițiilor strategice.

Inflația

Inflația anuală s-a redus la 1,9% în luna mai, față de 2,2% în aprilie, potrivit estimării preliminare a Eurostat. Dinamica prețurilor produselor energetice s-a menținut la −3,6%. Cea a prețurilor alimentelor s-a intensificat la 3,3%, față de 3,0% în luna precedentă. Inflația măsurată prin prețurile bunurilor s-a menținut nemodificată la 0,6%, în timp ce componenta „servicii” a inflației a scăzut la 3,2%, față de 4,0% în aprilie. Aceasta din urmă a consemnat un salt în luna aprilie, în principal ca urmare a unor scumpiri peste așteptări ale serviciilor turistice în preajma sărbătorilor pascale.

Majoritatea indicatorilor inflației de bază sugerează stabilizarea de o manieră susținută a inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu. Costurile cu forța de muncă se moderează gradual, după cum indică datele noi privind salariile negociate și datele disponibile la nivel de țară cu privire la remunerarea pe salariat. Indicatorul BCE privind câștigurile salariale relevă temperarea în continuare a dinamicii salariilor negociate în 2025, în timp ce proiecțiile experților estimează reducerea dinamicii salariale sub 3% în 2026 și 2027. Deși prețurile mai scăzute ale produselor energetice și aprecierea euro exercită presiuni în sensul scăderii asupra inflației pe termen scurt, se previzionează revenirea inflației la nivelul țintei în anul 2027.

Anticipațiile consumatorilor privind inflația pe termen scurt au consemnat o ușoară creștere în luna aprilie, reflectând probabil știrile legate de tensiunile comerciale. Cea mai mare parte a măsurilor anticipațiilor privind inflația pe termen mai lung continuă să se situeze însă la circa 2%, ceea ce sprijină stabilizarea inflației în jurul țintei noastre.

Evaluarea riscurilor

Balanța riscurilor la adresa creșterii economice rămâne înclinată în sensul scăderii. Escaladarea în continuare a tensiunilor comerciale pe plan mondial și incertitudinile asociate acesteia ar putea reduce creșterea economică în zona euro prin inhibarea exporturilor și frânarea investițiilor și a consumului. O deteriorare a încrederii pe piețele financiare ar putea genera condiții de finanțare mai restrictive, ar putea spori aversiunea față de riscuri și ar putea eroda disponibilitatea pentru investiții și consum a firmelor și populației. Tensiunile geopolitice, precum războiul nejustificat dus de Rusia în Ucraina și conflictul tragic din Orientul Mijlociu, rămân o sursă majoră de incertitudini. În schimb, o soluționare rapidă a tensiunilor comerciale și geopolitice ar putea ameliora încrederea și impulsiona activitatea economică. Majorarea în continuare a cheltuielilor pentru apărare și infrastructură, alături de reformele destinate creșterii productivității, ar contribui, de asemenea, la expansiunea economică.

Perspectivele inflației în zona euro sunt mai incerte decât de obicei, ca urmare a contextului marcat de volatilitatea politicilor comerciale la nivel mondial. Scăderea prețurilor produselor energetice și aprecierea euro ar putea exercita în continuare presiuni în sensul scăderii asupra inflației. Această evoluție ar putea fi consolidată în eventualitatea în care majorarea tarifelor ar conduce la o cerere mai redusă pentru exporturile zonei euro și la redirecționarea către zona euro a exporturilor din țări cu capacitate excedentară. Tensiunile comerciale ar putea conduce la intensificarea volatilității și a aversiunii față de riscuri pe piețele financiare, ceea ce ar frâna cererea internă și, implicit, ar reduce și inflația. În schimb, fragmentarea lanțurilor globale de aprovizionare ar putea determina o creștere a inflației prin majorarea prețurilor importurilor și accentuarea constrângerilor la nivelul capacităților de producție în economia internă. Impulsionarea cheltuielilor pentru apărare și infrastructură ar putea, de asemenea, accelera inflația pe termen mediu. Fenomenele meteorologice extreme, precum și evoluția crizei climatice în general ar putea antrena o scumpire peste așteptări a alimentelor.

Condițiile financiare și monetare

Ratele dobânzilor fără risc s-au menținut, în linii mari, nemodificate de la ultima noastră ședință. Prețurile acțiunilor s-au majorat, iar spread-urile asociate obligațiunilor corporative s-au îngustat, ca răspuns la știrile mai pozitive despre politicile comerciale la nivel mondial și la îmbunătățirea percepției asupra riscurilor pe plan internațional.

Reducerile noastre anterioare ale ratelor dobânzilor continuă să diminueze costurile împrumuturilor acordate sectorului corporativ. Rata medie a dobânzii la împrumuturile noi pentru firme a coborât la 3,8% în aprilie, față de 3,9% în martie. Costul emisiunii pe piață de titluri de natura datoriei s-a menținut nemodificat la 3,7%. Creditarea bancară a firmelor a continuat să se intensifice progresiv, consemnând un ritm anual de creștere de 2,6% în aprilie, față de 2,4% în martie, în timp ce emisiunea de obligațiuni corporative s-a situat la un nivel redus. Rata medie a dobânzii la creditele ipotecare noi s-a menținut la 3,3% în aprilie, în timp ce dinamica creditelor ipotecare s-a accelerat la 1,9%.

În concordanță cu strategia noastră de politică monetară, Consiliul guvernatorilor a efectuat o evaluare aprofundată a legăturilor dintre politica monetară și stabilitatea financiară. Deși băncile din zona euro rămân reziliente, riscurile generale la adresa stabilității financiare sunt în continuare ridicate, mai ales pe seama gradului înalt de incertitudine și volatilitate a politicilor comerciale la nivel mondial. Politica macroprudențială rămâne prima linie de apărare împotriva acumulării de vulnerabilități financiare, consolidând reziliența și menținând spațiul macroprudențial.

Concluzie

Consiliul guvernatorilor a decis astăzi să reducă cu 25 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE. Mai exact, decizia de a diminua rata dobânzii la facilitatea de depozit, respectiv rata dobânzii prin intermediul căreia influențăm orientarea politicii monetare, se bazează pe evaluarea noastră actualizată cu privire la perspectivele inflației, la dinamica inflației de bază și la robustețea transmisiei politicii monetare. Suntem hotărâți să asigurăm stabilizarea de o manieră susținută a inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu. Mai ales în condițiile actuale marcate de incertitudini deosebit de ridicate, vom urma o abordare bazată pe date și de la o ședință la alta pentru a determina orientarea adecvată a politicii monetare. Deciziile noastre privind ratele dobânzilor se vor baza pe evaluarea noastră cu privire la perspectivele inflației în funcție de noile date economice și financiare, la dinamica inflației de bază și la robustețea transmisiei politicii monetare. Nu ne asumăm vreun angajament prealabil cu privire la o anumită traiectorie a ratelor dobânzilor.

În orice caz, suntem pregătiți să ne ajustăm toate instrumentele în limitele mandatului nostru pentru a asigura stabilizarea de o manieră susținută a inflației la nivelul țintei noastre pe termen mediu și pentru a menține funcționarea fără sincope a transmisiei politicii monetare.

Vă stăm acum la dispoziție pentru întrebări.

Pentru formularea exactă convenită în cadrul Consiliului guvernatorilor, a se vedea versiunea în limba engleză.