CONFERINȚĂ DE PRESĂ

Christine Lagarde, președinta BCE,
Luis de Guindos, vicepreședintele BCE

Atena, 26 octombrie 2023

Bună ziua, împreună cu domnul vicepreședinte, vă urez bun venit la conferința noastră de presă! Aș dori să adresez mulțumiri domnului guvernator Stournaras pentru calda ospitalitate și, în special, personalului dumnealui pentru excelenta organizare a ședinței de astăzi a Consiliului guvernatorilor.

Consiliul guvernatorilor a decis astăzi ca cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Informațiile noi au confirmat, în linii mari, evaluarea noastră precedentă privind perspectivele inflației pe termen mediu. Încă se anticipează că inflația se va menține prea ridicată pe o perioadă prea îndelungată, iar presiunile inflaționiste interne rămân intense. În același timp, inflația a înregistrat o scădere accentuată în luna septembrie, inclusiv ca urmare a unor efecte de bază puternice, cea mai mare parte a măsurilor inflației de bază continuând să se reducă. Majorările noastre anterioare ale ratelor dobânzilor continuă să se transmită de o manieră solidă la nivelul condițiilor de finanțare, ceea ce frânează tot mai mult cererea și, implicit, contribuie la diminuarea inflației.

Suntem hotărâți să asigurăm revenirea la momentul oportun a inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu. Pe baza evaluării noastre actuale, considerăm că ratele dobânzilor reprezentative ale BCE se situează la niveluri care, menținute pe o durată suficient de îndelungată, vor contribui substanțial la acest obiectiv. Deciziile noastre viitoare vor asigura că ratele noastre de politică monetară vor fi stabilite la niveluri suficient de restrictive atât timp cât va fi necesar.

Vom continua să urmăm o abordare bazată pe date pentru a determina nivelul de restrictivitate și durata corespunzătoare de aplicare a acesteia. Mai exact, deciziile noastre privind ratele dobânzilor se vor baza pe evaluarea noastră privind perspectivele inflației în funcție de noile date economice și financiare, de dinamica inflației de bază și de robustețea transmisiei politicii monetare.

Deciziile adoptate astăzi sunt prezentate într-un comunicat de presă disponibil pe website-ul nostru.

Voi aborda acum mai detaliat modul în care anticipăm evoluția economiei și a inflației, iar ulterior voi explica evaluarea noastră în ceea ce privește condițiile financiare și monetare.

Activitatea economică

Economia zonei euro rămâne fragilă. Informațiile recente sugerează că producția în sectorul prelucrător a continuat să se reducă. Cererea externă scăzută și condițiile mai restrictive de finanțare afectează tot mai mult investițiile și cheltuielile de consum. Sectorul serviciilor continuă să înregistreze, de asemenea, o moderare, în principal pe seama propagării contracției activității industriale la nivelul altor sectoare, a disipării efectelor benefice ale redeschiderii economiei și a extinderii impactului ratelor mai ridicate ale dobânzilor. Este probabil ca evoluția economiei să rămână modestă până la sfârșitul acestui an. Cu toate acestea, pe fondul reducerii în continuare a inflației, al redresării veniturilor reale ale gospodăriilor populației și al relansării cererii pentru exporturile zonei euro, economia ar trebui să se consolideze în anii următori.

Activitatea economică a fost, până în prezent, sprijinită de robustețea pieței forței de muncă. Rata șomajului s-a situat la un nivel minim istoric de 6,4% în luna august. Totodată, există indicii potrivit cărora piața forței de muncă consemnează o moderare. Numărul locurilor de muncă noi se diminuează, inclusiv în sectorul serviciilor, în concordanță cu repercutarea treptată a încetinirii activității economice asupra ocupării forței de muncă.

Pe fondul atenuării crizei energetice, autoritățile guvernamentale ar trebui să continue retragerea măsurilor de sprijin aferente. Acest demers este esențial pentru a evita intensificarea presiunilor inflaționiste pe termen mediu, care ar necesita altminteri o politică monetară și mai restrictivă. Politicile fiscale ar trebui elaborate astfel încât să amplifice productivitatea economiei noastre și să diminueze progresiv nivelul ridicat al datoriei publice. Reformele structurale și investițiile destinate îmbunătățirii capacității de producție a zonei euro, care ar fi susținută de implementarea integrală a programului „Next Generation EU”, pot contribui la reducerea presiunilor asupra prețurilor pe termen mediu, sprijinind totodată tranziția ecologică și pe cea digitală. În acest scop, reformarea cadrului de guvernanță economică al UE ar trebui finalizată înainte de sfârșitul acestui an, iar progresele în direcția realizării unei uniuni a piețelor de capital și a finalizării uniunii bancare ar trebui accelerate.

Inflația

Inflația a coborât la 4,3% în septembrie, situându-se cu aproape un punct procentual sub nivelul din luna august. Pe termen scurt, este probabil ca aceasta să se reducă în continuare, în condițiile în care majorările abrupte ale prețurilor produselor energetice și ale alimentelor înregistrate în toamna anului 2022 vor ieși din calculul ritmurilor anuale. Scăderea din luna septembrie a fost una generalizată. Componenta „alimente” a consemnat din nou o încetinire, deși se menține la niveluri ridicate în raport cu standardele istorice. În termeni anuali, prețurile produselor energetice s-au redus cu 4,6%, dar, mai recent, au înregistrat o nouă creștere și au devenit mai puțin previzibile, având în vedere noile tensiuni geopolitice.

Inflația exclusiv produse energetice și alimente a scăzut la 4,5% în septembrie, față de 5,3% în august. Această diminuare a fost sprijinită de ameliorarea condițiilor ofertei, de transmiterea reducerilor anterioare ale prețurilor produselor energetice, precum și de impactul înăspririi politicii monetare asupra cererii și a poziției companiilor în procesul de stabilire a prețurilor. Rata inflației măsurate prin prețurile bunurilor și cea a inflației măsurate prin prețurile serviciilor s-au redus substanțial la 4,1% și, respectiv, 4,7%, dinamica prețurilor serviciilor fiind încetinită și de o serie de efecte de bază pronunțate. Presiunile inflaționiste în sectorul turismului și în cel al călătoriilor par să se modereze.

Majoritatea măsurilor inflației de bază continuă să se reducă. În același timp, presiunile inflaționiste interne rămân puternice, reflectând, de asemenea, importanța crescândă a majorărilor salariale. Măsurile anticipațiilor privind inflația pe termen mai lung se situează, în cea mai mare parte, la circa 2%. Cu toate acestea, unii indicatori se mențin la niveluri ridicate și necesită o monitorizare atentă.

Evaluarea riscurilor

Balanța riscurilor la adresa creșterii economice rămâne înclinată în sensul scăderii. Creșterea economică ar putea fi mai redusă, dacă efectele politicii monetare se dovedesc a fi mai puternice decât s-a anticipat. O evoluție mai modestă a economiei mondiale ar afecta, de asemenea, creșterea economică. Războiul nejustificat dus de Rusia în Ucraina și conflictul tragic declanșat de atacurile teroriste din Israel reprezintă principalele surse de risc geopolitic. Drept consecință, firmele și populația pot deveni mai puțin încrezătoare și mai nesigure în ceea ce privește viitorul, iar creșterea economică poate fi frânată în continuare. În schimb, expansiunea economică ar putea fi peste așteptări în cazul în care piața încă rezilientă a forței de muncă și majorarea veniturilor reale sporesc încrederea populației și a firmelor și impulsionează cheltuielile acestora sau dacă economia mondială înregistrează o creștere peste așteptări.

Riscurile în sensul creșterii la adresa inflației ar putea fi generate de costurile mai ridicate ale produselor energetice și ale alimentelor. Intensificarea tensiunilor geopolitice ar putea determina creșterea prețurilor produselor energetice pe termen scurt, perspectivele pe termen mediu devenind mai incerte. Fenomenele meteorologice extreme, precum și evoluția crizei climatice în general ar putea conduce la creșteri peste așteptări ale prețurilor alimentelor. Plasarea îndelungată a anticipațiilor privind inflația peste nivelul țintei noastre sau majorări salariale ori ale marjelor de profit superioare celor estimate ar putea avea, de asemenea, drept rezultat accelerarea inflației, inclusiv pe termen mediu. Pe de altă parte, diminuarea cererii, de exemplu ca urmare a unei transmisii mai robuste a politicii monetare sau a degradării mediului economic în restul lumii pe fondul riscurilor geopolitice sporite, ar atenua presiunile asupra prețurilor, în special pe termen mediu.

Condițiile financiare și monetare

Ratele dobânzilor pe termen mai lung au înregistrat o creștere accentuată ulterior ultimei noastre ședințe, reflectând majorările puternice din alte economii principale. Politica noastră monetară continuă să se transmită de o manieră solidă la nivelul condițiilor de finanțare generale. Costul finanțării a crescut pentru bănci, iar ratele dobânzilor aferente împrumuturilor acordate firmelor și cele aferente creditelor ipotecare s-au majorat din nou în luna august la 5,0% și, respectiv, 3,9%.

Ratele mai ridicate ale dobânzilor la împrumuturi, alături de reducerile asociate ale planurilor de investiții și ale achizițiilor de locuințe au condus la o nouă scădere abruptă a cererii de credite în trimestrul III, după cum indică cel mai recent sondaj al nostru privind creditul bancar. În plus, standardele de creditare pentru împrumuturile acordate firmelor și populației s-au înăsprit în continuare. Băncile devin tot mai preocupate de riscurile cu care se confruntă clienții lor și sunt mai puțin dispuse să își asume riscuri.

În aceste condiții, dinamica creditului s-a temperat în continuare. Ritmul anual de creștere a creditelor acordate firmelor s-a redus drastic, de la 2,2% în iulie la 0,7% în august și la 0,2% în septembrie. Dinamica împrumuturilor acordate populației a rămas modestă, încetinind la 1,0% în august și la 0,8% în septembrie. Pe fondul nivelului scăzut al creditării și al reducerii bilanțului Eurosistemului, ritmul anual de creștere a M3 s-a diminuat la −1,3% în august, cea mai mică valoare înregistrată de la introducerea euro, și încă s-a situat la −1,2% în septembrie.

Concluzie

Consiliul guvernatorilor a decis astăzi ca cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Informațiile noi au confirmat, în linii mari, evaluarea noastră precedentă privind perspectivele inflației pe termen mediu. Încă se anticipează că inflația se va menține prea ridicată pe o perioadă prea îndelungată, iar presiunile inflaționiste interne rămân intense. În același timp, inflația a înregistrat o scădere accentuată în luna septembrie, inclusiv ca urmare a unor efecte de bază puternice, cea mai mare parte a măsurilor inflației de bază continuând să se reducă. Majorările noastre anterioare ale ratelor dobânzilor continuă să se transmită de o manieră solidă la nivelul condițiilor de finanțare, ceea ce frânează tot mai mult cererea și, implicit, contribuie la diminuarea inflației.

Suntem hotărâți să asigurăm revenirea la momentul oportun a inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu. Pe baza evaluării noastre actuale, considerăm că ratele dobânzilor se situează la niveluri care, menținute pe o durată suficient de îndelungată, vor contribui substanțial la revenirea la momentul oportun a inflației la nivelul țintei noastre. Deciziile noastre viitoare vor asigura că ratele dobânzilor reprezentative ale BCE vor fi stabilite la niveluri suficient de restrictive atât timp cât va fi necesar pentru a asigura această revenire. Vom continua să urmăm o abordare bazată pe date pentru a determina nivelul de restrictivitate și durata corespunzătoare de aplicare a acesteia.

În orice caz, suntem pregătiți să ne ajustăm toate instrumentele în limitele mandatului nostru pentru a asigura revenirea inflației la nivelul țintei noastre pe termen mediu și pentru a menține funcționarea fără sincope a transmisiei politicii monetare.

Vă stăm acum la dispoziție pentru întrebări.

Pentru formularea exactă convenită în cadrul Consiliului guvernatorilor, a se vedea versiunea în limba engleză.