CONFERINȚĂ DE PRESĂ

Christine Lagarde, președinta BCE,
Luis de Guindos, vicepreședintele BCE

Frankfurt pe Main, 6 martie 2025

Bună ziua, împreună cu domnul vicepreședinte, vă urez bun venit la conferința noastră de presă!

Consiliul guvernatorilor a decis astăzi să reducă cu 25 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE. Mai exact, decizia de a diminua rata dobânzii la facilitatea de depozit, respectiv rata dobânzii prin intermediul căreia influențăm orientarea politicii monetare, se bazează pe evaluarea noastră actualizată cu privire la perspectivele inflației, la dinamica inflației de bază și la robustețea transmisiei politicii monetare.

Procesul dezinflaționist avansează în mod corespunzător. Inflația a continuat să evolueze, în linii mari, în concordanță cu anticipațiile experților, iar cele mai recente proiecții corespund îndeaproape perspectivelor anterioare ale inflației. Experții estimează, în prezent, o inflație totală medie de 2,3% în 2025, de 1,9% în 2026 și de 2,0% în 2027. Revizuirea în sens ascendent a inflației totale pentru 2025 reflectă o dinamică mai robustă a prețurilor produselor energetice. Conform proiecțiilor experților, rata medie a inflației exclusiv produse energetice și alimente va fi de 2,2% în 2025, de 2,0% în 2026 și de 1,9% în 2027.

Majoritatea măsurilor inflației de bază sugerează plasarea de o manieră susținută a inflației în jurul țintei noastre de 2% pe termen mediu. Inflația internă se menține ridicată, mai ales pe seama faptului că salariile și prețurile din anumite sectoare încă se ajustează cu un decalaj substanțial la saltul anterior al inflației. Dinamica salarială se moderează însă conform așteptărilor, iar profiturile amortizează parțial impactul asupra inflației.

Politica noastră monetară devine semnificativ mai puțin restrictivă, în condițiile în care reducerile noastre ale ratelor dobânzilor diminuează costurile împrumuturilor noi pentru firme și populație și dinamica creditării se intensifică. În același timp, o influență nefavorabilă la adresa relaxării condițiilor de finanțare este generată de transmiterea în continuare a majorărilor anterioare ale ratelor dobânzilor la nivelul stocului de credite, volumul de împrumuturi rămânând, în ansamblu, scăzut. Economia se confruntă cu dificultăți persistente, experții reducându-și din nou proiecțiile privind creșterea economică la 0,9% pentru 2025, la 1,2% pentru 2026 și la 1,3% pentru 2027. Revizuirile în sens descendent pentru 2025 și 2026 reflectă scăderea exporturilor și evoluția în continuare modestă a investițiilor, generate parțial de incertitudinile ridicate privind politicile comerciale, precum și de incertitudinile privind politicile economice în general. Creșterea veniturilor reale și disiparea progresivă a efectelor majorărilor noastre anterioare ale ratelor dobânzilor rămân principalii factori determinanți care sprijină expansiunea anticipată a cererii în timp.

Suntem hotărâți să asigurăm stabilizarea de o manieră susținută a inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu. Mai ales în condițiile actuale marcate de sporirea incertitudinilor, vom urma o abordare bazată pe date și de la o ședință la alta pentru a determina orientarea adecvată a politicii monetare. Mai exact, deciziile noastre privind ratele dobânzilor se vor baza pe evaluarea noastră cu privire la perspectivele inflației în funcție de noile date economice și financiare, la dinamica inflației de bază și la robustețea transmisiei politicii monetare. Nu ne asumăm vreun angajament prealabil cu privire la o anumită traiectorie a ratelor dobânzilor.

Deciziile adoptate astăzi sunt prezentate într-un comunicat de presă disponibil pe website-ul nostru.

Voi aborda acum mai detaliat modul în care anticipăm evoluția economiei și a inflației, iar ulterior voi explica evaluarea noastră în ceea ce privește condițiile financiare și monetare.

Activitatea economică

Este probabil ca economia zonei euro să fi înregistrat o creștere modestă în trimestrul IV 2024. În primele două luni din 2025, multe dintre tiparele manifestate în anul precedent s-au menținut. Activitatea în industria prelucrătoare continuă să inhibe creșterea economică, chiar dacă indicatorii din sondaje semnalează o ameliorare. Incertitudinile ridicate, atât pe plan intern, cât și pe plan extern, frânează investițiile, iar dificultățile la nivelul competitivității afectează exporturile. În același timp, sectorul serviciilor este rezilient. De asemenea, majorarea veniturilor gospodăriilor populației și piața robustă a forței de muncă sprijină dinamizarea progresivă a consumului, deși încrederea consumatorilor este încă fragilă și ratele de economisire sunt ridicate.

Rata șomajului s-a menținut la nivelul său minim istoric de 6,2% în luna ianuarie și se estimează că ocuparea forței de muncă a înregistrat o creștere de 0,1% în trimestrul IV 2024. Cu toate acestea, cererea de forță de muncă s-a moderat, iar datele din sondajele recente sugerează o dinamică modestă a ocupării forței de muncă în primele două luni ale anului 2025.

Incertitudinile au sporit și este probabil să afecteze investițiile și exporturile mai mult decât s-a anticipat. Creșterea economică ar trebui să fie însă sprijinită de veniturile mai mari și de costurile mai mici ale împrumuturilor. Conform proiecțiilor experților, exporturile ar trebui să fie, de asemenea, susținute de majorarea cererii globale atât timp cât tensiunile comerciale nu înregistrează o nouă escaladare.

Politicile fiscale și structurale ar trebui să amelioreze productivitatea, competitivitatea și reziliența economiei. Inițiativa „Busola pentru competitivitate” a Comisiei Europene oferă o foaie de parcurs cu măsuri concrete, iar propunerile pe care le conține ar trebui adoptate rapid. Autoritățile guvernamentale ar trebui să asigure sustenabilitatea finanțelor publice în concordanță cu cadrul de guvernanță economică al UE și să acorde prioritate reformelor structurale esențiale destinate stimulării creșterii economice și investițiilor strategice.

Inflația

Potrivit estimării preliminare a Eurostat, rata anuală a inflației s-a situat la 2,4% în luna februarie, față de 2,5% în ianuarie și 2,4% în decembrie. Dinamica prețurilor produselor energetice a încetinit la 0,2%, după consemnarea unei majorări puternice până la 1,9% în ianuarie, față de 0,1% în decembrie. În schimb, inflația măsurată prin prețurile alimentelor s-a intensificat la 2,7%, comparativ cu 2,3% în ianuarie și 2,6% în decembrie. Rata inflației aferentă prețurilor bunurilor a urcat ușor la 0,6%, în timp ce componenta „servicii” s-a redus la 3,7%, față de 3,9% în ianuarie și 4,0% în decembrie.

Majoritatea indicatorilor inflației de bază indică o revenire susținută a inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu. Inflația internă, care urmează îndeaproape inflația măsurată prin prețurile serviciilor, s-a diminuat în luna ianuarie. Aceasta se menține însă ridicată, în condițiile în care câștigurile salariale și prețurile unor servicii încă se ajustează cu un decalaj substanțial la saltul anterior al inflației. În același timp, negocierile salariale recente indică moderarea în continuare a presiunilor exercitate de costurile cu forța de muncă.

Ipoteza unei intensificări a dinamicii prețurilor produselor energetice i-a determinat pe experți să revizuiască în sens ascendent proiecția privind inflația totală pentru anul 2025. În același timp, experții anticipează că inflația de bază va continua să se tempereze, dat fiind că presiunile generate de costurile cu forța de muncă se diminuează în continuare și înăsprirea anterioară a politicii monetare continuă să afecteze prețurile. Cea mai mare parte a măsurilor anticipațiilor privind inflația pe termen mai lung continuă să se situeze la circa 2%. Toți acești factori vor sprijini revenirea susținută a inflației la nivelul țintei noastre.

Evaluarea riscurilor

Balanța riscurilor la adresa creșterii economice rămâne înclinată în sensul scăderii. Escaladarea tensiunilor comerciale ar reduce creșterea economică în zona euro prin inhibarea exporturilor și încetinirea economiei mondiale. Incertitudinile actuale privind politicile comerciale globale ar putea frâna investițiile. Tensiunile geopolitice, precum războiul nejustificat dus de Rusia în Ucraina și conflictul tragic din Orientul Mijlociu, rămân, de asemenea, o sursă majoră de incertitudini. Creșterea economică ar putea fi mai redusă în cazul în care efectele întârziate ale înăspririi politicii monetare persistă pe o perioadă mai îndelungată decât s-a anticipat. În același timp, dinamica economică ar putea fi mai intensă dacă relaxarea condițiilor de finanțare și scăderea inflației permit o revigorare mai rapidă a consumului și a investițiilor pe plan intern. O majorare a cheltuielilor pentru apărare și infrastructură ar putea contribui, de asemenea, la creșterea economică.

Accentuarea fricțiunilor la nivelul schimburilor comerciale internaționale sporește incertitudinile asociate perspectivelor inflației în zona euro. O escaladare generală a tensiunilor comerciale ar putea conduce la deprecierea euro și la creșterea costurilor importurilor, ceea ce ar exercita presiuni în sensul creșterii asupra inflației. În același timp, cererea mai redusă pentru exporturile zonei euro ca urmare a majorării tarifelor și redirecționarea către zona euro a exporturilor din țări cu capacitate excedentară ar exercita presiuni în sensul scăderii asupra inflației. Tensiunile geopolitice creează riscuri inflaționiste în ambele direcții în ceea ce privește piețele energiei, încrederea consumatorilor și investițiile corporative. Fenomenele meteorologice extreme, precum și evoluția crizei climatice în general ar putea antrena o scumpire peste așteptări a alimentelor. Inflația ar putea consemna niveluri mai ridicate în cazul în care majorările salariale sau ale profiturilor întrec așteptările. Impulsionarea cheltuielilor pentru apărare și infrastructură ar putea, de asemenea, genera o creștere a inflației prin efectele sale asupra cererii agregate. Însă inflația ar putea consemna evoluții neprevăzute în sensul scăderii în eventualitatea în care politica monetară frânează cererea mai mult decât s-a estimat.

Condițiile financiare și monetare

Ratele dobânzilor pe piață în zona euro au înregistrat o scădere ulterior ședinței noastre din luna ianuarie, dar s-au majorat în ultimele zile ca răspuns la perspectivele revizuite ale politicii fiscale. Reducerile noastre ale ratelor dobânzilor creează treptat premisele diminuării costurilor împrumuturilor pentru firme și populație, iar dinamica creditelor se accelerează. În același timp, o influență nefavorabilă la adresa relaxării condițiilor de finanțare este generată de transmiterea în continuare a majorărilor anterioare ale ratelor dobânzilor la nivelul stocului de credite, volumul de împrumuturi rămânând, în ansamblu, scăzut.

Rata medie a dobânzii la împrumuturile noi acordate firmelor a coborât la 4,2% în ianuarie, față de 4,4% în decembrie. În schimb, costul suportat de firme pentru emisiunea pe piață de titluri de natura datoriei a urcat la 3,7%, cu 0,2 puncte procentuale peste nivelul din decembrie. În aceeași perioadă, rata medie a dobânzii la creditele ipotecare noi s-a redus de la 3,4% la 3,3%.

Dinamica creditării bancare a firmelor s-a intensificat la 2,0% în ianuarie, față de 1,7% în decembrie, pe seama unui flux lunar moderat al împrumuturilor noi. Ritmul de creștere a titlurilor de natura datoriei emise de firme a crescut la 3,4% în termeni anuali. Creditele ipotecare au continuat să se dinamizeze progresiv, dar s-au menținut, în ansamblu, la niveluri modeste, înregistrând un ritm anual de creștere de 1,3%.

Concluzie

Consiliul guvernatorilor a decis astăzi să reducă cu 25 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE. Mai exact, decizia de a diminua rata dobânzii la facilitatea de depozit, respectiv rata dobânzii prin intermediul căreia influențăm orientarea politicii monetare, se bazează pe evaluarea noastră actualizată cu privire la perspectivele inflației, la dinamica inflației de bază și la robustețea transmisiei politicii monetare. Suntem hotărâți să asigurăm stabilizarea de o manieră susținută a inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu. Mai ales în condițiile actuale marcate de sporirea incertitudinilor, vom urma o abordare bazată pe date și de la o ședință la alta pentru a determina orientarea adecvată a politicii monetare. Mai exact, deciziile noastre privind ratele dobânzilor se vor baza pe evaluarea noastră cu privire la perspectivele inflației în funcție de noile date economice și financiare, la dinamica inflației de bază și la robustețea transmisiei politicii monetare. Nu ne asumăm vreun angajament prealabil cu privire la o anumită traiectorie a ratelor dobânzilor.

În orice caz, suntem pregătiți să ne ajustăm toate instrumentele în limitele mandatului nostru pentru a asigura stabilizarea de o manieră susținută a inflației la nivelul țintei noastre pe termen mediu și pentru a menține funcționarea fără sincope a transmisiei politicii monetare.

Vă stăm acum la dispoziție pentru întrebări.

Pentru formularea exactă convenită în cadrul Consiliului guvernatorilor, a se vedea versiunea în limba engleză.